Iata o speta mai veche publicata pe site-ul ANAF in sectiunea de decizii emise de organele de soluţionare a contestaţiilor din MFP – ANAF cărora li s-au ataşat soluţiile instanţelor judecătoreşti.
Prin raportul de inspecţie fiscală la o anumita societate comerciala, încheiat în data de 10.08.2008 care a stat la baza emiterii Deciziei de impunere nr./13.10.2008 contestată,inspectorii fiscali din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au constatat ca în luna decembrie 2004 societatea a înregistrat în evidenţa contabilă contractul de cesiune a mărcii “X”către acţionarul B la valoarea de …lei, în condiţiile în care la data înregistrării la OSIM a contractului de cesiune marcă, contestatoarea avea înregistrată contravaloarea mărcii în evidenţa contabilă la o valoare mai mare.
Prin cedarea mărcii la o valoare mai mică decât valoarea înregistrare a acesteia în evidenţa contabilă societatea a înregistrat cheltuieli în favoarea acţionarului în sumă de…. lei, această sumă reprezentând în fapt dividende nete acordate acţionarului, aferent cărora organele de control au stabilit un impozit pe veniturile din dividende în sumă de… lei.
Pentru virarea cu întârziere a impozitului au fost calculate accesorii în sumă totală de… lei.
Cu privire la aceasta obligaţie de plată suplimentară a impozitului pe veniturile din dividende distribuite persoanelor fizice şi a accesoriilor aferente, societatea susţine că este urmare a unei erori de apreciere subiectivă a inspectorilor fiscali care s-au pronunţat în absenta oricărei dovezi reale.
Astfel inspectorii au considerat că preţul contractului de cesiune a mărcii “X” către unul dintre acţionarii săi a depăşit preţul pieţei, în condiţiile în care a fost prezentat un raport de evaluare întocmit de un specialist OSIM în domeniul mărcilor, drept pentru care măsura dispusă constând în impozitarea suplimentară a unei operaţiuni comerciale este nejustificată şi lipsită de bază legală.
Referitor la suma de … lei reprezentând impozit pe veniturile din dividende acordate persoanelor fizice, la suma de …lei reprezentând majorări de întârziere aferente şi la suma de … lei reprezentând penalităţi de întârziere, cauza supusă soluţionării este dacă aferent diferenţei între contravaloarea mărcii “X” înscrisă în contabilitatea societăţii şi valoarea din contractul de cesiune a mărcii către actionarul majoritar societatea avea obligaţia să calculeze şi să vireze impozit pe dividende, în condiţiile în care cesiunea a fost realizată în beneficiul acţionarului majoritar, sub valoarea înregistrată în evidenţa contabilă.
In fapt, în luna decembrie 2004 societatea a înregistrat în evidenţa contabilă contractul de cesiune a mărcii “x” către acţionarul B la valoarea de…. lei, din care TVA în sumă de …. lei, în condiţiile în care avea înregistrată contravaloarea mărcii în evidenţa contabilă la valoarea de … lei.
In drept, la art.7 pct.12 lit.a) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal se prevede că :
“12. dividend – o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele: […]
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi.”
iar la art.71 alin.1) din acelaşi act normativ se precizează că :
„(1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 5% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. […]”
Potrivit textului de lege sus citat, se reţine ca diferenţa dintre contravaloarea mărcii din evidenţa contabilă şi valoarea la care s-a efectuat cesiunea mărcii reprezintă dividende acordate acţionarului este similarădividendelor întrucât marca a devenit proprietatea acţionarului şi este folosită în scop personal de acesta.
Din documentele aflate la dosar se reţine că prin cesionarea mărcii „X” la o valoare mai mică decât valoarea de înregistrare a acesteia în evidenţa contabilă, societatea a înregistrat la scoaterea din patrimoniu a mărcii, cheltuieli în favoarea acţionarului B în sumă de lei, respectiv lei valoarea înregistrată în evidenţa contabilă a mărcii din care se scade suma de lei reprezentând venitul obţinut din cesionare.
Aşadar, pentru suma de lei reprezentând diferenţa dintre contravaloarea mărcii din evidenţa contabilă şi valoarea care s-a efectuat cesiunea mărcii „X” în favoarea acţionarului, societatea contestatoare avea obligaţia de a calcula, reţine şi vira impozitul pe dividende aferent.
Afirmaţia societăţii că organele de inspecţie fiscală au stabilit în mod eronat aceste obligaţii fiscale printr-o „eroare de apreciere subiectivă a preţului pieţei cu privire la contractul de cesiune a mărcii “x” de la societate către unul dintre acţionarii săi, în absenţa oricărei dovezi reale şi neavându-se în vedere un raport de evaluare din care să rezulte preţul pieţii” nu are relevanţă şi nu poate fi reţinută în soluţionarea favorabilă a cauzei întrucât la data înregistrării la OSIM a contractului de cesiune marca, respectiv 07.09.2004, contestatoarea avea înregistrată contravalorii mărcii în evidenţa contabilă la valoarea de… lei.
In aceste condiţii, faţă de reţinerile anterioare, contestaţia formulată de SC B SA a fost respinsă ca neîntemeiată pentru impozitul pe dividende în sumă de…. lei.
Intrucât în sarcina contestatoarei a fost reţinut debitul de natura impozitului pe veniturile din dividende în suma de lei, iar prin contestaţie nu se prezintă alte argumente privind modul de calcul al majorărilor şi penalităţilor de întârziere, aceasta datorează şi suma de lei cu titlu de majorări de întârziere şi suma de lei cu titlu de penalităţi de întârziere, potrivit principiului de drept accesoriul urmează principalul, fapt pentru care urmează a se respinge ca neîntemeiată contestaţia şi pentru acest capăt de cerere.
